ANAF reaminteste contribuabililor care obțin venituri din închirierea și/sau subînchirierea de bunuri mobile și imobile din patrimoniul personal, altele decât veniturile din arendare bunurilor agricole, că au obligația să depună o declarație privind venitul estimat/norma de venit (formularul 220), în termen de 30 de zile de la încheierea contractului între părți.
Declarația se depune, odată cu înregistrarea contractului încheiat între părți, la organul fiscal pe raza căruia se află domiciliul contribuabilului. Contractul de inchiriere se inregistreaza la ANAF si in lipsa certificatului energetic, ANAF trimitand in acest sens unitatilor teritoriale adrese, pentru a tine cont de aceasta prevedere interna.
 
Pentru înregistrarea contractului de inchiriere proprietarul, coproprietarul, uzufructuarul sau alt deţinător legal, după caz, va prezenta la unitatea fiscală:
– contractul de închiriere – un exemplar în original se va păstra de către organul fiscal,
– împuternicire însoțită de actul de identitate al împuternicitului, dacă este cazul.

Sursa: ANAF Facebook si profit.ro

​Asociatia de proprietari  este  considerata  esentiala  pentru  apararea intereselor proprietarilor individuali, a proprietatii comune.
In scopul sustinerii intereselor comune ale proprietarilor legate de folosirea bunurilor aflate in proprietate comuna, proprietarii locuintelor si a spatiilor cu alta destinatie decat cea de locuinta se pot constitui in asociatii de proprietari.
Asociatia de proprietari este forma juridica de organizare si de reprezentare a intereselor comune ale proprietarilor unui condominiu, cu personalitate juridica, nonprofit, infiintata in conditiile prevazute de lege.
Ce avantaje ne confera constituirea Asociatiei de Proprietari?
Aceasta forma de organizare juridica ofera anumite avantaje, in conformitate cu prevederile legilor in vigoare:

1. Statut de persoana juridica cu drepturi depline in fata oricarei institutii publice de stat ori private;
2. Veniturile obtinute de catre Asociatie provenind din inchirierea spatiilor comune NU sunt impozabile;
3. Activitatile desfasurate de Asociatie sunt scutite de la plata T.V.A;
4. Scutire de la plata taxei judiciare de timbru pentru actiunile in instanta impotriva restantierilor;
5. Scutire de la taxa judiciara de timbru pentru actiunile in instanta impotriva furnizorilor de servicii publice, privind respectarea drepturilor consumatorilor;
6. Negocierea directa a contractelor de furnizare si intermedierea serviciilor publice de utilitati;
7. Prevenirea fraudelor financiare;
8. Posibilitati de deschideri de conturi la orice banca;
9. Posibilitatea obtinerii unor fonduri si finantari nerambursabile pentru proiecte in desfasurare din cadrul Asociatiei de Proprietari;
10. Posibilitatea concesionarii /inchirierii spatiilor verzi din jurul cladirii.
11. Posibiliatatea contorizarii individuale a consumurilor de apa, gaze, etc.
12. Posibilitatea retribuirii tuturor persoanelor care se implica in activitati practice sau cu raspundere in cadrul asociatiei.

Dezavantajele netransformarii asociatiei de locatari in asociatie de proprietari:

1. Proprietarii nu au dreptul la scutiri : de impozit pe veniturile din inchirieri ale spatiilor comune; din activitati economice; la plata taxei judiciare de timbre pentru actiunile in instant impotriva restantierilor;
2. Nu se poate beneficia de o actiune simpla si rapida in justitie si de privilegiul imobiliar asupra bunurilor mobile si imobile ale restantierilor, la judecatorie, ceea ce inseamna ca restantierii care nu platesc intretinerea sunt foarte greu de judecat si de executat silit. Actiunea in instant trebuie sa se faca in nume personal de fiecare proprietar in parte; nu se pot deschide conturi bancare in numele asociatiei;

Nu se pot retribui persoanele care se implica in activitati practice sau cu raspundere in cadrul asociatiei; riscul de a primi amenzi de la institutiile statului .
Documentele necesare pentru infiintare

• Statutul asociatiei, Actul constitutiv;
• Acordul de asociere;
• Procesul verbal al adunarii de constituire a asociatiei de proprietari;
• Cerere de inregistrare la Serviciul Fiscal Orasenesc Busteni

Daca se infiinteaza separat pe scari, la dosar mai trebuie:

• Conventie intre asociatiile constituite privind consumurile pe scari;
• Declaratie de delimitare a partilor comune;
• Cerere aviz furnizori  pentru posibilitati tehnice de separare.

Asociatia se infiinteaza prin acordul scris a cel putin jumatate plus unu din numarul proprietarilor apartamentelor si spatiilor cu alta destinatie decat aceea de locuinta din cadrul aceluiasi condominium cu cel putin 3 proprietari.

De acum incolo, orice angajator va fi obligat, prin lege, sa elibereze o adeverinta de vechime la incetarea contractului individual de munca (CIM) al angajatilor, indiferent daca acestia o solicita sau nu.
Iar aceasta obligatie ii priveste pe toti angajatorii, inclusiv institutiile si autoritatile publice, conform unui proiect de hotarare de Guvern pentru modificarea si completarea HG nr. 500/2011 privind registrul general de evidenta a salariatilor. Acesta a fost adoptat in data de 23 noiembrie de Executiv, iar in curand va aparea in Monitorul Oficial.

Ce informatii va contine adeverinta de vechime
 
Asadar, trebuie specificat ca documentul in cauza este necesar sa contina informatii legate de activitatea desfasurata, durata acesteia, salariul primit, vechimea in munca, in meserie si in specialitate.
Ce risca angajatorii care nu se supun acestei legi? In contextul in care acestia nu elibereaza adeverinta, angajatorii in cauza vor fi sanctionati contraventional si vor fi amendati cu o suma cuprinsa intre 300 si 1.000 de lei.
Ce prevede propunerea de act normativ: La incetarea activitatii salariatului/functionarului public/altei persoane platite din fonduri publice, angajatorul/institutia/autoritatea publica este obligat/a sa ii elibereze acestuia o adeverinta care sa ateste activitatea desfasurata de acesta, durata activitatii, salariul, vechimea in munca, in meserie si in specialitate.
 
La solicitarea scrisa a salariatului sau a unui fost salariat, angajatorul este obligat sa ii elibereze acestuia un extras din registrul privat/public, certificat pentru conformitate sau o adeverinta care sa ateste activitatea desfasurata de acesta, durata activitatii, salariul, vechimea in munca, in meserie si in specialitate, astfel cum rezulta din registrul privat/public si din dosarul personal, in termen de cel mult 15 zile de la data solicitarii, mai este specificat in document.
In acest context, la cerere, salariatii vor putea beneficia, in cel mult 15 zile, de un extras din Registrul privat, Registrul public sau o adeverinta care sa ateste activitatea desfasurata, durata acesteia, salariul, etc.
 
Angajatorii vor putea sa ceara de la Inspectia Muncii date din Registrul public sau din cel privat


Este bine de stiut ca orice angajator va putea sa ceara de la Inspectia Muncii date din Registrul public sau din cel privat, insa acestea vor fi limitate exclusiv la studii, vechimea in munca, in meserie si in specialitate.
 
Tot in data de 23 noiembrie Guvernul a decis, printr-o Hotarare pentru modificarea si completarea HG nr. 500/2011, introducerea unui registru de evidenta a personalului platit din fonduri publice, similar cu REVISAL.
Acesta va fi gestionat de Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice (MMFPSPV).
 
Sursa: legislatiamuncii

Prin HG 877/2016 au fost aduse modificari si completari Hotararii Guvernului nr. 500/2011 privind registrul general de evidenta a salariatilor, modificari ce au intrat in vigoare la data de 28 noiembrie 2016.
Principalele modificari vizeaza:
1. Gestiunea separata a registrului general de evidenta a salariatilor care lucreaza in mediul privat si a registrului general de evidenta a personalului platit din fonduri publice.
Astfel, incepand cu 28.11.2016 registrul general de evidenta a salariatilor se compune din doua parti:
a) registrul privat, care se intocmeste, completeaza si transmite de catre angajatori, persoane fizice sau persoane juridice de drept privat;
b) registrul public, care se intocmeste, completeaza si transmite de catre institutiile/autoritatile publice carora le sunt aplicabile dispozitiile Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, cu modificarile si completarile ulterioare.
Institutiile si autoritatile publice nu pot contracta serviciul de completare si transmitere a registrului prin incheierea de contracte de prestari servicii cu prestatori inregistrati la inspectoratele teritoriale de munca, transmiterea registrului efectuandu-se de catre persoanele care au prevazuta aceasta atributie in fisa postului.

Pana la adoptarea aplicatiei informatice, instituțiile/autoritatile publice au obligația de a transmite Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale si Persoanelor Varstnice datele cu privire la toate categoriile de personal platit din fonduri publice, printr-o procedura aprobata prin ordin al ministrului muncii, familiei, protectiei sociale si persoanelor varstnice;
2. Introducerea obligativitatii angajatorului de a elibera salariatului, la incetarea contractului individual de munca, o adeverinta care sa ateste activitatea desfasurata de acesta, durata activitatii, salariul, vechimea in munca si in specialitate indiferent daca acesta solicita sau nu eliberarea adeverintei. Pana la intrarea in vigoare a noilor prevederi aceasta adeverinta se elibera doar la solicitarea salariatului.
3. Diferentierea intre detasarea reglementata de Codul Muncii si detasarea transnationala reglementata de Legea nr. 344/2006 privind detasarea salariaților in cadrul prestarii de servicii transnationale, cu modificarile si completarile ulterioare. Detasarea transnationala nu se inregistra in Revisal anterior intrarii in vigoare a HG 877/2016.
4. Introducerea obligativitatii de a transmite datele de identificare ale utilizatorului in cazul contractelor de munca temporara. Acest element nu se inregistra in registru anterior intrarii in vigoare a HG 877/2016.
5. Eliminarea posibilitatilor de transmitere a registrului general de evidenta a salariatilor prin e-mail si pe baza de semnatura electronica. Datele in registrul privat/public se transmit on-line pe portalul Inspectiei Muncii. Prin exceptie prima depunere a registrului se face la sediul inspectoratului teritorial de munca in format electronic.
6. Modificarea unor termene privind inregistrarea datelor in registru, introducerea unor elemente noi.
7. Recorelarea/reformularea contraventiilor si sanctiunilor conform modificarilor si completarilor aduse prin HG 877/2016. Spre exemplu, netransmiterea datelor in registrul privat/public se sanctioneaza cu amenda de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoana identificata ca presteaza activitate fara transmiterea datelor in registrul privat/public.
Sistemul informatic pentru registrul privat/public corespunzator HG nr. 877/2016 urmeaza sa fie realizat de Inspectia Muncii.
Sursa: contabilul.ro

Asociaţiile de proprietari vor avea un nou cadru legal
Actuala lege a asociaţiilor urmează să fie înlocuită, după ce un proiect de act normativ lansat în acest sens de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) a fost adoptat miercuri de Guvern. Astfel, prin noul cadru legal vor fi clarificate aspecte legate de folosinţa, modificarea şi întreţinerea locuinţei, normele de conduită în cadrul blocurilor de locuit sau modalitatea de înfiinţare şi funcţionare a asociaţiilor de proprietari, printre altele. 
La propunerea MDRAP, Guvernul a aprobat în şedinţa de miercuri un proiect de lege privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari şi administrarea condominiilor, document care va înlocui cadrul legislativ care reglementează în prezent funcţionarea asociaţiilor de proprietari, şi anume Legea nr. 230/2007. Totuşi, pentru a intra în vigoare, documentul trebuie să treacă şi de cele două Camere ale Parlamentului, respectiv Senatul şi Camera Deputaţilor. 
Potrivit unui comunicat recent al Executivului, noul cadru legal se va aplica tuturor imobilelor formate din teren cu una sau mai multe construcţii, în care există proprietăţi individuale reprezentate de locuinţe şi/sau spaţii cu altă destinaţie. 
În acest context, proiectul de lege ce urmează să ajungă acum în dezbaterile Parlamentului va stabili condiţii clare pentru folosinţa, modificarea şi întreţinerea locuinţei, normele de conduită în cadrul condominiului sau principiile de stabilire a cotelor de proprietate comună asupra imobilului. Totodată, prevederile documentului vizează:

• eficientizarea administrării locuinţelor, fie că sunt imobile colective tip bloc, locuinţe situate în curţi comune sau ansambluri rezidenţiale;
• o mai bună structură a organelor de conducere ale asociaţiilor de proprietari;
• clarificarea responsabilităţilor şi incompatibilităţilor dintre membrii structurilor de conducere din cadrul asociaţiilor de proprietari;
• instituirea regulamentului condominiului, în care să se înscrie regulile de comportament şi de folosire a proprietăţii;
• clarificarea şi eficientizarea relaţiei dintre autorităţile publice şi asociaţiile de proprietari.

Astfel, în condiţiile în care condominiul va fi abordat în sensul larg al termenului, fie că este cazul locuinţelor situate în imobile colective, fie că este vorba de locuinţe individuale situate în curţi comune sau alte forme de proprietăţi concret delimitate, se va îmbunătăţi administrarea imobilelor în care se află mai multe proprietăţi şi, implicit, mai mulţi proprietari, iar aceştia vor fi responsabilizaţi. 
Reprezentanţii Guvernului amintesc de faptul că proprietarii nu au numai drepturi, ci şi obligaţii legale legate de conservarea funcţională a imobilului, de asigurarea unui standard ridicat al calităţii vieţii şi de reducerea consumului şi asigurarea eficienţei energetice.
În ceea ce priveşte activitatea asociaţiilor de proprietari, proiectul de act normativ aprobat de Executiv introduce obligativitatea constituirii de către asociaţiile de proprietari a fondului de reparaţii anual, precum şi a fondului de rulment. 
De asemenea, vor fi detaliate şi clarificate atribuţiile administratorului, ale preşedintelui, ale comitetului executiv, ale cenzorilor, tipul de relaţii dintre aceştia, precum şi procedurile de aprobare a deciziilor privind realizarea lucrărilor de reabilitare a imobilului şi de limitare a consumului energetic. 
Nu în ultimul rând, proiectul de lege introduce obligativitatea ca lucrările de reabilitare pentru imobilele de locuinţe având mai multe tronsoane/scări să se facă unitar, şi nu pe segmente de clădire. În ceea ce priveşte condominiile de tipul imobilelor colective multietajate, modificarea aspectului faţadei se poate face numai în mod unitar pe întreg condominiul, indiferent de numărul asociaţiilor de proprietari constituite pe scări sau tronsoane, în baza unei documentaţii tehnice elaborate în condiţiile legii, de către arhitecţi cu drept de semnătură.
În altă ordine de idei, comunicatul Guvernului aminteşte şi de introducerea locuințelor de sprijin pentru cetățeni. Mai precis, autoritățile locale vor putea să cumpere, la licitație publică, locuințe executate silit, iar acestea vor putea fi închiriate persoanelor sau familiilor evacuate sau care urmează să fie evacuate pentru că nu și-au mai putut achita cotele de contribuţie la cheltuielile asociaţiei.
Notă: Persoanele care nu-și mai pot plăti ratele creditului ipotecar vor putea să scape la rândul lor de evacuarea din locuință, potrivit unui alt proiect de act normativ care aşteaptă semnătura preşedintelui. Mai multe detalii despre modalitatea în care autoritățile locale vor urma să cumpere anumite locuințe scoase la licitație și să lase foștii proprietari să stea în ele cu chirie mică găsiţi aici. 


Atenţie! Proiectul de lege nu se aplică momentan. Pentru a intra în vigoare, acesta trebuie adoptat de cele două Camere ale Parlamentului, promulgat prin decret prezidenţial şi publicat în Monitorul Oficial. 

​Sursa: avocatnet

Dacă nu-ți plătești întreținerea, poți să fii dat în judecată și apoi executat silit.
Asociația de proprietari este adesea pusă în situația de a nu putea recupera datoriile la întreținere de la proprietarii apartamentelor dintr-un bloc. În aceeași măsură, numeroși locatari se plâng că asociația de proprietari nu stabilește cheltuielile în mod corect și echitabil. În astfel de situații, și unii, și alții trebuie să știe că există soluții pentru problemele lor.
În mod normal, datoriile sunt clasificate în două mari categorii: datoriile fiscale și datoriile nefiscale, mai precis, datoriile către stat și datoriile către oricare altă persoană fizică sau juridică.
Datoriile la întreținere sunt obligații fundamental legate de momentul achiziționării unui bun imobil (apartament, garsonieră) ce face parte dintr-un condominiu. Ele fac parte din categoria datoriilor succesive, lunare și fără de care stabilitatea acelui condominiu nu poate exista.

Prin urmare, orice proprietar de imobil ce se află într-un astfel de condominiu are obligația să achite partea ce îi revine la cotele comune și, în plus, dacă vorbim și de utilități la comun, partea ce îi revine pentru consumul aferent acestora.
Plata întreținerii este o obligație legalăObligația proprietarului de a plăti cota de întreținere o regăsim în Legea nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari. Potrivit acestui act normativ, "asociația de proprietari are dreptul de a acționa în justiție pe orice proprietar care se face vinovat de neplata cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari mai mult de 90 de zile de la termenul stabilit".

Practic, asociația de proprietari poate să cheme în judecată -- atât printr-un consilier juridic angajat al asociației, cât și printr-un avocat angajat -- orice proprietar, așa cum ne spune legea. Mai mult, acțiunea în justiție a asociației este scutită de taxa de timbru.
Se poate ajunge și la executarea silită a datornicilorAsociația are o hotărâre judecătorească ce îl obligă pe proprietar la plata unei sume de bani. Dar, cu toate acestea, proprietarul refuză, în continuare, să plătească. De aceea, asociația trebuie să știe că are posibilitatea de a cere executarea silită a sentinței judecătorești obținute.
Sentința dată în favoarea asociației de proprietari, pentru sumele datorate de proprietarul vizat, poate fi pusă în executare prin orice modalitate permisă de Codul de procedură civilă. Asta înseamnă că asociația poate cere inclusiv executarea silită a imobilului datornicului.
În plus, aceasta are, potrivit Legii nr. 230/2207, un privilegiu imobiliar cu rang prioritar. "Asociația de proprietari are un privilegiu imobiliar cu rang prioritar asupra apartamentelor și altor spații proprietăți individuale ale proprietarilor din condominiu, precum și un privilegiu asupra tuturor bunurilor mobile ale acestora, pentru sumele datorate cu titlu de cotă de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari, după cheltuielile de judecată datorate tuturor creditorilor în interesul cărora au fost făcute", scrie în document.
Proprietarul poate contesta datoriileNu putem să luăm ca absolut orice calcul pe care asociația de proprietari îl face, motiv pentru care, atunci când proprietarul are dubii cu privire la cotele de întreținere stabilite, se poate apăra în instanța de judecată contestând acele sume. Cu alte cuvinte, el va cere, în esență, recalcularea sumelor pe care asociația i le pretinde.

Dacă proprietarul constată că asociația nu își respectă obligațiile din statut și din actul constitutiv sau dacă administratorul greșește vădit cotele de întreținere ori adaugă penalități greșite sau excesive, poate chema în judecată asociația și, personal, pe președintele acesteia, pentru remedierea acestor situații.

De asemenea, asociația este obligată să repare, din banii pe care îi plătesc proprietarii, toate spațiile comune din bloc și trebuie să se asigure că întreg condominiul este sigur, curat, că accesul în imobil este facil și că sunt respectate toate condițiile de trai decent în acel spațiu. Totodată, trebuie să se asigure că reparațiile cu privire la utilități -- și nu numai -- sunt făcute la timp și că nu aduc niciun prejudiciu proprietarilor.
Dacă asociațiile nu se achită de aceste obligații, instanțele pot pronunța hotărâri împotriva acestora. Trebuie să reținem, de asemenea, că asociațiile pot fi obligate inclusiv la daune morale. Un exemplu în acest sens este Dosarul nr. 20000/300/2013, de la Judecătoria Sectorului 2 al Bucureștiului, instrumentat de către Cuculius și Asociații, prin care o asociație a fost obligată să plătească daune morale și materiale în valoare de 10.000 de lei.
Este important să știm că atât proprietarul, cât și asociația au drepturi în astfel de situații, iar ele trebuie respectate. Orice activitate în cadrul unui condominiu trebuie făcută cu respectarea principiului bunei-credințe.

Sursa: avocatnet

Guvernul a adoptat, la propunerea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP), Legea privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari şi administrarea condominiilor. Legea propune o nouă abordare a gestiunii locuirii colective, fiind aplicabilă tuturor imobilelor formate din teren cu una sau mai multe construcţii, în care există proprietăţi individuale reprezentate de locuinţe şi/sau spaţii cu altă destinaţie, după caz şi cote-părţi indivize de proprietate comună. Astfel, condominiul este abordat în sensul larg al termenului, fie că este cazul locuinţelor situate în imobile colective, fie că este vorba de locuinţe individuale situate în curţi comune sau alte forme de proprietăţi concret delimitate.
În acest context, sunt stabilite statutul condominiului, condiţiile pentru folosinţa, modificarea şi întreţinerea locuinţei, normele de conduită în cadrul condominiului, sunt clarificate principiile de stabilire a cotelor de proprietate comună asupra imobilului şi a organizării condominiului şi sunt reglementate condiţiile de înfiinţare, organizare şi funcţionare a asociaţiilor de proprietari, precum şi raporturile dintre administraţia publică şi asociaţiile de proprietari.
Prevederile legii vizează:
eficientizarea administrării locuinţelor, fie că sunt imobile colective tip bloc, locuinţe situate în curţi comune sau ansambluri rezidenţiale;
o mai bună structură a organelor de conducere ale asociaţiilor de proprietari;
clarificarea responsabilităţilor şi incompatibilităţilor dintre membrii structurilor de conducere din cadrul asociaţiilor de proprietari;
instituirea regulamentului condominiului, în care să se înscrie regulile de comportament şi de folosire a proprietăţii;
clarificarea şi eficientizarea relaţiei dintre autorităţile publice şi asociaţiile de proprietari.
Totodată, sunt reglementate aspectele juridice, economice şi tehnice cu privire atât la înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari din cadrul condominiilor cu cel puţin 3 unităţi de proprietate imobiliară, cât şi la administrarea, întreţinerea şi folosirea imobilelor sau grupurilor de imobile din condominii care au în structura lor locuinţe sau spaţii cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă, aflate în proprietatea a cel puţin 3 persoane fizice sau juridice, fiecare proprietar având o proprietate individuală şi o cotă-parte indiviză din proprietatea comună.
Prin recunoaşterea condominiului în sensul acestei legi, se va îmbunătăţi administrarea imobilelor în care se află mai multe proprietăţi şi, implicit, mai mulţi proprietari, iar aceştia vor fi responsabilizaţi. De asemenea, se doreşte întărirea ideii că proprietatea (proprietari individuali de locuinţe sau spaţii cu altă destinaţie aflaţi în condominiu) impune şi obligaţii, nu numai drepturi, obligaţii legate mai ales de conservarea funcţională a imobilului, de asigurarea unui standard ridicat al calităţii vieţii şi de reducerea consumului şi asigurarea eficienţei energetice.
Legea stabileşte şi principiile de organizare şi funcţionare a condominiului, precum şi regulamentul de funcţionare al acestuia. Proprietarii din condominiu trebuie să încheie un acord scris cu privire la regulile şi condiţiile de folosinţă a părţilor comune ale imobilului şi normele de conduită dintre proprietari, numit regulament al condominiului.
De asemenea, legea:
introduce obligativitatea constituirii de către asociaţiile de proprietari a fondului de reparaţii anual, precum şi a fondului de rulment;
întăreşte cadrul normativ pentru angajarea de către asociaţiile de proprietari a persoanelor fizice autorizate sau persoanelor juridice cu obiect de activitate administrarea condominiilor, înfiinţate potrivit prevederilor legale în vigoare;
detaliază şi clarifică atribuţiile administratorului, ale preşedintelui, ale comitetului executiv, ale cenzorilor, tipul de relaţii dintre aceştia, precum şi procedurile de aprobare a deciziilor privind realizarea lucrărilor de reabilitare a imobilului şi de limitare a consumului energetic;
introduce obligativitatea ca lucrările de reabilitare pentru imobilele de locuinţe având mai multe tronsoane/scări să se facă unitar, şi nu pe segmente de clădire; în cazul condominiilor de tipul imobilelor colective multietajate, modificarea aspectului faţadei se poate face numai în mod unitar pe întreg condominiul, indiferent de numărul asociaţiilor de proprietari constituite pe scări sau tronsoane, în baza unei documentaţii tehnice elaborate în condiţiile legii, de către arhitecţi cu drept de semnătură şi cu respectarea prevederilor legale în vigoare privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, regimul monumentelor istorice şi al zonelor protejate, reabilitare termică pentru creşterea performanţei energetice a clădirilor şi reabilitarea structural-arhitecturală a anvelopei acestora pentru creşterea calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor;
introduce dreptul de preempţiune la preţ egal al autorităţilor administraţiei publice locale asupra locuinţelor executate silit pentru recuperarea datoriilor proprietarilor la cotele de contribuţie la cheltuielile asociaţiei; aceste locuinţe vor fi folosite ulterior numai ca locuinţe sociale, proprietarii executaţi silit având prioritate la repartizarea acestora, numai dacă îndeplinesc condiţiile stabilite pentru accesul la locuinţele sociale;
detaliază modalităţile şi procedurile cu privire la furnizarea şi contractarea serviciilor de utilităţi publice în condominii (modalitatea de facturare în comun la nivel de asociaţie de proprietari sau de facturare individuală la nivel de proprietar, convenţiile de facturare individuală, contractele individuale de furnizare/prestare a serviciilor de utilităţi publice), precum şi modalităţile şi procedurile de contractare şi facturare a serviciilor de utilăţi publice în ansamblurile rezidenţiale.
Legea privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari şi administrarea condominiilor abrogă Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, în contextul noii abordări a condominiului. Până în prezent, reglementările vizând condominiul se refereau doar la imobile colective – blocuri de locuinţe şi ofereau cadrul organizării asociaţiilor de proprietari şi principiile de administrare a acestor imobile colective.
În vederea realizării într-un termen scurt a tuturor obiectivelor vizând domeniul locuirii şi al construcţiei de locuinţe, în concordanţă cu reglementările proiectului de lege prezentat, MDRAP a utilizat o serie de studii şi documentaţii necesare pentru fundamentarea şi elaborarea actelor normative, a documentelor strategice din domeniu şi a metodologiilor de punere în aplicare şi evaluare a prevederilor legale. Proiectul legislativ a rezultat în urma unei ample lucrări de analiză şi sinteză a reglementărilor specifice domeniului, realizat de specialiştii direcţiilor de specialitate din cadrul MDRAP.
Proiectul de lege a beneficiat de consultarea populaţiei, a reprezentanţilor asociaţiilor de proprietari, a structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale.

Atenţie! Proiectul de lege nu se aplică momentan. Pentru a intra în vigoare, acesta trebuie adoptat de cele două Camere ale Parlamentului, promulgat prin decret prezidenţial şi publicat în Monitorul Oficial. 

Sursa: stiripesurse

​Noul act normativ avut în vedere, aduce două modificări importante: factura emisă de către furnizorul de utilităţi reprezintă titlu executoriu şi plata facturilor urmează a fi realizată în termen de 15 zile de la data emiterii.
Actul normativ este reprezentat de Legea 225/2016 publicată în M.O. nr. 942 din 23.11.2016 şi se referă la modificarea şi completare Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006. Factura reprezintă acum titlu executoriu. Impactul modificării asupra asociaţiilor de proprietari Prima şi cea mai importantă modificare adusă prin actul normativ menţionat, se regăseşte la art. 42 unde se introduce alineatul 6 indice 1 cu următorul cuprins: “Factura emisă pentru serviciile de utilităti publice constituie titlu executoriu” Pe de o parte asociaţia de proprietari este pusă în situaţia de a fi executată silit fără a putea realiza apărări decât în faza de executare, prin intermediul unei contestaţii la executare ce presupune pe lângă costuri (taxa de timbru) şi o cauţiune în cazul în care asociaţia solicită suspendarea executării. Pe de altă parte, executarea asociaţiei de către furnizorul de utilităţi, în conditiile în care factura a fost declarată de lege ca fiind titlu executor, este mult mai uşoară şi mult mai simplă, fiind exclus astfel un litigiu între părţi anterior executării, adică a fost exclusă posibilitatea ca o asociaţie de proprietari să-şi poată susţine punctul de vedere în faţa unui judecător, care să pronunţe o hotărâre pe baza probelor existente. Impactul acestei modificări este unul pe care puţini îi intuiesc, respectiv posibilitatea furnizorului de a introduce factura/facturile neachitate la executare şi corelativ executarea asociaţiei (poprire în prima fază), adică indisponibilizarea sumelor aflate în soldul de bancă, în condiţiile restrângerii posibilităţii asociaţiilor de a se apăra şi fără ca legiuitorul să se aplece şi asupra problemei numită – RESTANŢIERI. NU POŢI tu legiuitor să stabileşti o astfel de măsură coercitivă, directă şi brutală împotriva asociaţiei de proprietari şi să UIŢI CU DESĂVÂRŞIRE CAUZA care determină întârzierea plăţilor facturilor, respectiv RESTANŢIERII LA PLATA COTELOR DE ÎNTREŢINERE. Cu alte cuvinte, asociaţia va avea de suferit putând fi executată doar în baza facturii iar asociaţia urmează să se plimbe cu anii în faţa instanţelor de judecată pentru a recupera restanţele de la proprietari. Sună cam a băgatul pumnului în gura asociaţiilor. Păi dacă tot se doreşte accelerarea procedurilor de plată, DOMNULE LEGIUITOR, TE RUGĂM SAU MAI BINE SPUS TE IMPLORĂM, DECLARĂ ŞI LISTA DE PLATĂ A COTELOR DE ÎNTREŢINERE CA FIIND „TITLU EXECUTORIU” şi aşa, mai sună a echitate.   Termenul de plată stabilit la 15 zile Alineatul 9 al articolului 42 arată faptul că plaţile facturilor furnizorilor urmează a se realiza în termen de 15 zile DE LA DATA EMITERII, fără a se ţine seama de timpul necesar transmiterii facturii şi timpul necesar procesării şi încasării cotelor de întreţinere. Înţelegem că aceşti mamuţi numiţi furnizori de utilităţi, din care unii au mâncat bani zeci de ani şi nu au făcut nimic pentru populaţie, doresc recuperarea facturilor cât mai repede şi cu costuri cât mai mici, însă nu înţelegem cum se pot lua astfel de măsuri brutate fără a înţelege întregul şir din procesul administrativ. Astfel, este limpede pentru toţi cei ce locuiesc la bloc (de unde tragem concluzia că cei care au votat nu stau la comun) că urmează a achita contravaloarea facturilor din luna precedentă în termenul scadent de 20 de zile prevăzut de Legea 230/2007. Păi dacă legiuitorul mă obligă să achit în 15 zile factura de la emitere, înseamnă că toate dar toate blocurile trebuie obligatoriu să se regăsească în două situaţii posibile: ori micşorează termenul de plată, ceea ce presupune o încălcare a legii ori are colectat un fond de rulment suficient de mare pentru a susţine astfel de plăţi rapide. De menţionat că Legea 230/2007 face trimitere la calcularea listelor lunare în termen de 5 zile de la data recepţionării ultimei facturi iar această nouă Lege 225 face trimitere la data emiterii facturii.   Este limpede că blocurile care nu ştiu să strângă rândurile şi să se înconjoare de oameni competenţi care pot gestiona bine resursele asociaţiei, nu vor avea o viaţă uşoară, furnizorii neavând niciun fel de problemă în a executa oricare asociaţie găsită într-un impas. Nicio noutate în privinţa restanţierilor Multă agitaţie pentru nimic, în privinţa proprietarilor restanţieri. S-a speculat că aceştia pot fi executaţi „rapid” acum, în baza facturilor etc. Trebuie să avem capacitatea de a face distincţie între contractul încheiat de o persoană fizică, în nume personal şi un contract încheiat de către o persoană juridică cum este cazul asociaţiilor de proprietari. Prin urmare, da, în cazul în care persoana fizică beneficiară a unui contract de furnizare nu îşi achită factura, furnizorul îl poate executa în baza facturii care este titlu executoriu. Cu totul alta este situaţia în cazul asociaţiilor de proprietari unde furnizorul execută asociaţia, adică beneficiarul contractului (persoana juridică) fără să intereseze motivele pentru care asociaţia nu poate achita la timp şi în integralitate factura – adică nu interesează pe nimeni că asociaţia are restanţieri şi că durează ani de zile să poţi executa un astfel de restanţier. Prin urmare, FURNIZORUL NU POATE EXECUTA DIRECT UN PROPRIETAR dintr-o asociaţie de proprietari, acesta urmând a executa silit asociaţia de proprietari. La rândul ei, asociaţia urmează, CA PÂNĂ ACUM, nimic nou, să se judece cu aceşti restanţieri pe dreptul comun şi să parcurgă toate etapele (fond, apel, legalizare, punere  executare, obţinere încuviinţare, contestaţii la executare etc.) până să vadă vreun ban şi pe acela dacă-l mai vede. Importanţa fondului de rulment în actuala reglementare Dacă până acum cei care susţineau că existenţa fondului de rulment este doar pentru situaţii excepţionale sau că dimensionarea acestuia are legătura cu modul în care proprietarii îşi achită cotele, mai aveau susţinători, este limpede că de acum existenţa fondului de rulment şi dimensionarea acestuia astfel încât să acopere facturile furnizorilor indiferent de plata unor proprietari sau de alte situaţii neprevăzute (avarii) este obligatoriu (aşa după cum prevede şi Legea 230/2007). Cei care se implică în activitatea asociaţiilor de proprietari vor avea ŞI mai mult de muncă pe de o parte iar pe de altă parte trebuie să se înţeleagă (şi acum este un moment bun) că orice fel de investiţie, reparaţie etc se face numai după o atentă planificare şi NUMAI DUPĂ CE BANII AU FOST COLECTAŢI ÎN LISTE. Trebuie înţeles faptul că degeaba avem o investiţie realizată şi achitată din fondurile asociaţiei dar nerecuperată în liste, dacă avem restanţieri şi dacă valoarea ratei/lucrării/investiţiei nu este în totalitate recuperată. Tot ceea ce nu se recuperează, diminuează disponibilul asociaţiei adică banii existenţi pentru plata facturilor de utilităţi.

Sursa: adevarul.ro