A doua reţea din lume de distribuţie centralizată a energiei termice, după Moscova, este la Bucureşti. Tot la Bucureşti este si cea mai mare subvenţie acordată pentru căldură din ţară. Peste jumătate din costul unei gigacalorii este acoperită de Primăria Generală de la bugetul local şi de stat. Lipsa investiţiilor, mangementul defectuos, şi corupţia se traduc în pierderi de 160 de milioane de euro în fiecare an. Cine este de vină pentru această situaţie, aflaţi marţi, de la ora 21:00, la România furată.
Planurile cu privire la încălzirea sistematizată a Capitalei sunt puse în aplicare începând cu 1960. În anii comunismului reţeaua municipală este extinsă în ritm galopant. În aceeaşi perioadă, în urma crizei petrolului din 1973, ţările occidentale încep investiţiile în sisteme centralizate de producţie şi distribuţie a agentului termic. La Copenhaga, spre exemplu, trecerea de la încălzirea individuală a clădirilor cu cărbune şi păcură presupune şi valorificarea energetică a deşeurilor, în staţii speciale de incinerare. La Bucureşti, în 1989, sunt două astfel de staţii - una în Pantelimon şi una în Militari dar şi opt centrale electrice de termoficare - pe scurt CET-uri. Tot până în 1989, distribuţia agentului termic este în sarcina Grupului Întreprinderilor de Gospodărire Comunală.
Prof. Ionuţ Purica, expert pentru energie şi mediu Academia Română: „Aşa cum stăteau lucrurile la noi înainte de 90 ăsta era un mod foarte eficient de a încălzi”.
După Momentul '89 sistemul de transport şi distribuţie este separat de cel de producere a agentului termic. Grupul Întreprinderilor de Gospodărire Comunală este reorganizat în Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice.
Lucian Constantin, expert în managementul clădirilor: „Această activitate a RADET-ului nu a fost niciodată concepută ca un business”.
În 1995, un act normativ al Guvernului Văcăroiu introduce compania pe o listă cu societăţi aflate în regim de supraveghere economico-financiară. În acelaşi an, Consiliul General al Capitalei aproba programul de restructurare şi redresare financiară a RADET.
În document erau prevăzute, între altele, şi eşalonarea lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de termoficare pe 15 ani, între 1995 şi 2010. Reţelele de ţevi trebuiau înlocuite iar centralele termice de cvartal retehnologizate. Investiţiile calculate erau de aproape 600 de milioane de dolari, iar banii trebuiau să vină din sursele proprii ale RADET, bugetul de stat şi credite externe.
Radu Opaina, fost director general RADET: „Au fost şi sunt bani foarte mulţi, sunt de ordinul sutelor de milioane de euro pe an. În ani înseamnă miliarde de euro şi atunci sistemul politic creat de ei pentru ei a găsi de cuviinţă să exploateze sistemul de termoficare, să-i epuizeze toate resursele, să-l pună pe butuci fără să aibă nicio treabă cu clientul, economia de piaţă.”

Sursa: digi24.ro

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a luat o decizie importantă în ceea ce privește comunicarea dintre firme și instituțiile statului. Potrivit unui comunicat al ANAF, firmele vor putea de acum înainte să acceseze Spațiul Privat Virtual (SPV), astfel încât să primească de la autoritățile fiscale, și să transmită acestora, documente fiscale în format electronic.
‘Agenția Națională de Administrare Fiscală extinde serviciul SPAȚIUL PRIVAT VIRTUAL (SPV) pentru toți contribuabilii. Astfel, pe lângă persoanele fizice, și contribuabilii persoane juridice și entități fără personalitate juridică pot opta să primească, prin mijloace electronice de transmitere la distanță, acte administrative fiscale emise în formă electronică de organul fiscal central, precum și alte documente, dacă accesează serviciul SPAȚIUL PRIVAT VIRTUAL (SPV). La rândul lor, contribuabilii pot transmite organului fiscal, prin intermediul SPV: declarațiile fiscale, contractele de cedare a folosinței bunurilor, precum și diverse cereri sau sesizări’, se menționează în comunicat.
Potrivit documentului, prin SPV se pot comunica, automat, următoarele categorii de documente: actele administrative fiscale (decizii de impunere, decizii referitoare la obligații de plată accesorii, decizii privind modificarea bazei de impozitare ca urmare a inspecției fiscale, etc.), actele de executare (somații) și alte acte emise de MFP — ANAF în executarea legii, cum ar fi: notificări, înștiințări, aviz de inspecție fiscală etc.
De asemenea, la cererea solicitantului, se pot transmite prin serviciul menționat documentele sau alte acte emise de MFP — ANAF, precum certificatul de atestare fiscală, adeverința de venit, certificatul de cazier fiscal și altele asemenea.
În plus, se pot transmite prin acest mecanism și informații cu privire la obligațiile de plată ale persoanei fizice, juridice sau ale unei entități fără personalitate juridică; declarațiile fiscale sau diverse cereri adresate MFP — ANAF: cerere de informații sau documente în legătură cu situația fiscală personală (cerere de informații despre contribuțiile de asigurări sociale declarate de angajatori, solicitarea unei opinii privind aplicarea legislației fiscale, cereri de audiență, sesizări, petiții, reclamații, solicitări de informații publice etc); „Buletinul informativ”, care conține informații publice atât cu caracter fiscal, cât și nefiscal, dar care sunt de interes pentru contribuabili (anunțuri de valorificare a bunurilor, anunțuri de achiziții de bunuri și servicii, etc.).
‘Serviciile de comunicare electronică oferite prin SPV sunt gratuite și disponibile 24 de ore din 24. Pentru înrolarea în SPV, persoanele juridice, entitățile fără personalitate juridică, împuterniciții persoanelor fizice, precum și persoanele fizice care desfășoară activități economice în mod independent sau exercită profesii libere, care în relația cu organul fiscal se identifică prin codul de înregistrare fiscală sau codul unic de înregistrare, completează un formular electronic și se identifică electronic cu ajutorul certificatelor digitale calificate. În același scop, celelalte persoane fizice trebuie să completeze online un formular într-o pagină web securizată (https) și, din motive de securitate și protecție a datelor personale, să își certifice identitatea prin indicarea unei informații fiscale cunoscute numai de ANAF și persoana respectivă, așa cum este cerută de aplicația informatică, respectiv numărul de înregistrare al unei decizii emise de ANAF pe numele său’, se mai arată în comunicatul ANAF.
Totodată, instituția precizează că, în cazul în care contribuabilul nu este în posesia unei decizii primite anterior de la ANAF, este necesară deplasarea la ghișeul oricărui organ fiscal din cadrul ANAF pentru verificarea datelor declarate cu cele din actul de identitate.

​Sursa: bugetul.ro

Plătitorii de venituri din salarii și asimilate salariilor nu mai depun “Declarația 205” în 2017 (pentru venituri 2016) 
Începând cu 01 ianuarie 2017, pentru veniturile realizate în anul 2016, plătitorii de venituri din salarii şi asimilate salariilor nu mai depun formularul 205 – Declaraţie informativă privind impozitul reţinut la sursă şi câştigurile/pierderile realizate, pe beneficiari de venit 
 
Sursa: cabinetexpert.ro

Formularul 112, folosit pentru declararea contribuțiilor de asigurări sociale și impozitului pe venit, se va depune de acum înainte exclusiv online.

​ANAF informeaza ca in conformitate cu prevederile art.3, alin.(1) din Ordinul comun al ministrului finantelor publice, ministrului muncii, familiei si protectiei sociale si al ministrului sanatatii nr.1045/2084/793/2012 pentru aprobarea modelului, continutului, modalitatii de depunere si de gestionare a „Declaratiei privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate”, cu modificarile si completarile ulterioare, aveti obligatia depunerii declaratiei 112 prin mijloace electronice de transmitere la distanta prin accesarea site-ului www.e-guvernare.ro.

Semnarea declarațiilor se realizează prin utilizarea certificatului digital calificat emis de un furnizor de servicii de certificare, acreditat în condițiile Legii nr.455/2001 privind semnatura electronică.

Sursa: alfasign.ro

H.C.G.M.B. Nr.120/2010 în anexa 1 prevede următoarele obligaţii ŞI în sarcina asociaţiilor de proprietari (persoane juridice), iar pentru nerespectarea acestora sunt prevăzute şi sancţiuni.
Art.12
Persoanele fizice şi juridice, au obligaţia ca pe timp de iarnă să îndepărteze ţurţurii de gheaţă formaţi Ia nivelul acoperişului imobilului/construcţiei, să cureţe, în maximum 24 de ore după încetarea ninsorii, zăpada depusă şi gheaţa formată, de pe trotuarele aferente imobilelor unde domiciliază sau îşi desfăşoară activitatea, a sediilor de firme, curţilor şi terenurilor deţinute, astfel încât traficul pietonal să se desfăşoare în condiţii normale. La imobilele în care la parter funcţionează societăţi comerciale, magazine sau prestatori de servicii, obligaţiile menţionate revin acestor unităţi pe timpul funcţionării acestora.
Art.43
Nerespectarea prevederilor prezentelor norme de către persoanele juridice constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă contravenţională, după cum urmează:
b) de la 500 Lei la 2.000 lei - ….., art. 12; ……;

Speram ca, acest an va fi unul glorios pentru asociaţiile de proprietari şi că a sosit timpul ca cineva să-şi îndrepte atenţia şi către problemele proprietarilor şi a celor implicaţi în activitatea de administrare.

Măsurile şi situaţiile cu implicaţii asupra asociaţiilor de proprietari:

1. Scăderea cotei de TVA

La nivel pur teoretic măsura duce la scăderea costului cu utilităţile şi cu serviciile de care beneficiază asociaţiile de proprietari, costuri ce se regăsesc în lista lunară de plată. În practică, diminuarea TVA nu va avea un impact semnificativ asupra costului suportat de proprietar lună de lună.

1. Scăderea costului cu energia electrică

Programul de liberalizare ar fi trebuit să ducă la scăderea costului cu energia electrică, fapt care ar fi diminuat costul cu această utilitate, în special la blocurile unde nu există geamuri pe părţile comune sau la cele prevăzute cu mai multe ascensoare, adică acolo unde există un consum semnificativ de energie electrică. Din păcate această măsură nu a fost resimţită în lista de plată lunară.

1. Relaţia cu furnizorii de utilităţi

Măsura luată la sfârşitul anului trecut şi care vizează declararea facturilor furizorilor ca fiind titluri executorii şi stabilirea termenului de plată la 15 zile de la data emiterii facturii, crează o presiune asupra asociaţiilor şi implicit asupra proprietarilor care: vor fi nevoiţi să contribuie în acest an la suplimentarea fondului de rulment şi vor fi nevoiţi să acorde o atenţie sporită restanţierilor. Măsura a pus în ofsaid multe asociaţii, iar acum proprietarii trebuie să bage mâna în buzunar pentru evitarea unor situaţii de sistare sau punere în executare a facturilor emise şi neachitate.

1. Noua lege a asociaţiilor de proprietari

Guvernul, la mijlocul lunii decembrie a anului trecut, a dat aviz favorabil unui proiect ce vizează asociaţiile de proprietari, lege ce se vrea a fi una modernă şi în pas cu dinamica schimbărilor din cadrul asociaţiilor. Din păcate acest proiect pune accent pe două aspecte: împovărarea cu atribuţii şi responsabilităţi a preşedintelui asociaţiei pe de o parte iar pe de altă parte stabilirea unui „sistem de muls” prin şcolarizare şi perfecţionare. La acest moment există o reticenţă în ocuparea funcţiei de preşedinte având în vedere răspunderea. În condiţiile în care pui în sarcina preşedintelui noi atribuţii şi creşti răspunderea acestuia, trebuie să te aştepţi ca cei ce se vor implica să solicite retribuţii pe măsură, ceea ce presupune majorarea costului în lista de plată lunară. Nu poţi pune sancţiuni şi obligaţii în sarcina preşedintelui şi să crezi că cineva îşi va oferi serviciile benevol.

1. Înlesniri fiscale şi înlesniri ale procedurilor judiciare

 Anul 2017 aşa cum arată acum, nu prefigurează o modificare legislativă care să acorde asociaţiilor înlesniri ale taxelor şi impozitelor suportate. Am avea propunerea ca statul să subvenţioneze taxele aferente salarizării preşedintelui, în condiţiile în care se prefigurează o escaladare a sarcinilor şi obligaţiilor acestuia, fapt care ar duce la existenţa unui dublu beneficiu: implicarea unor persoane pentru o salarizare corespunzătoare şi menţinerea unui cost suportabil în lista de întreţinere (recuperarea salarizării nete, taxele, ce sunt împovărătoare, fiind subvenţionate de către stat). Din punct de vedere al procedurilor judiciare din păcate nu regăsim modificări prin care timpul şi modul de executare a restanţierilor să fie pus pe acelaşi prag cu procedura acordată furnizorilor de utilităţi. Din această perspectivă, asociaţia încă va aştepta ani pentru recuperarea unor restanţe.

1. Deprecierea monedei naţionale

Începutul de an pare a fi marcat de o depreciere a leului în raport cu dolarul şi cu euro, fapt care oricât de pompos ar suna are o legatură cu costul suportat de către proprietari, cost regăsit lună de lună în lista de întreţinere. Utilităţile, serviciile, materialele etc de care beneficiază asociaţiile, se raportează la aceste monede străine. Dar să privim partea plină a paharului: rămâne cum a fost şi până acum. Fiecare să se gospodărească cum crede că este mai bine şi să cântărească bine atunci când, în adunarea generală tace sau nu se implică.

Sursa: adev.ro