ANAF reaminteste contribuabililor care obțin venituri din închirierea și/sau subînchirierea de bunuri mobile și imobile din patrimoniul personal, altele decât veniturile din arendare bunurilor agricole, că au obligația să depună o declarație privind venitul estimat/norma de venit (formularul 220), în termen de 30 de zile de la încheierea contractului între părți.
Declarația se depune, odată cu înregistrarea contractului încheiat între părți, la organul fiscal pe raza căruia se află domiciliul contribuabilului. Contractul de inchiriere se inregistreaza la ANAF si in lipsa certificatului energetic, ANAF trimitand in acest sens unitatilor teritoriale adrese, pentru a tine cont de aceasta prevedere interna.
 
Pentru înregistrarea contractului de inchiriere proprietarul, coproprietarul, uzufructuarul sau alt deţinător legal, după caz, va prezenta la unitatea fiscală:
– contractul de închiriere – un exemplar în original se va păstra de către organul fiscal,
– împuternicire însoțită de actul de identitate al împuternicitului, dacă este cazul.

Sursa: ANAF Facebook si profit.ro

​Asociatia de proprietari  este  considerata  esentiala  pentru  apararea intereselor proprietarilor individuali, a proprietatii comune.
In scopul sustinerii intereselor comune ale proprietarilor legate de folosirea bunurilor aflate in proprietate comuna, proprietarii locuintelor si a spatiilor cu alta destinatie decat cea de locuinta se pot constitui in asociatii de proprietari.
Asociatia de proprietari este forma juridica de organizare si de reprezentare a intereselor comune ale proprietarilor unui condominiu, cu personalitate juridica, nonprofit, infiintata in conditiile prevazute de lege.
Ce avantaje ne confera constituirea Asociatiei de Proprietari?
Aceasta forma de organizare juridica ofera anumite avantaje, in conformitate cu prevederile legilor in vigoare:

1. Statut de persoana juridica cu drepturi depline in fata oricarei institutii publice de stat ori private;
2. Veniturile obtinute de catre Asociatie provenind din inchirierea spatiilor comune NU sunt impozabile;
3. Activitatile desfasurate de Asociatie sunt scutite de la plata T.V.A;
4. Scutire de la plata taxei judiciare de timbru pentru actiunile in instanta impotriva restantierilor;
5. Scutire de la taxa judiciara de timbru pentru actiunile in instanta impotriva furnizorilor de servicii publice, privind respectarea drepturilor consumatorilor;
6. Negocierea directa a contractelor de furnizare si intermedierea serviciilor publice de utilitati;
7. Prevenirea fraudelor financiare;
8. Posibilitati de deschideri de conturi la orice banca;
9. Posibilitatea obtinerii unor fonduri si finantari nerambursabile pentru proiecte in desfasurare din cadrul Asociatiei de Proprietari;
10. Posibilitatea concesionarii /inchirierii spatiilor verzi din jurul cladirii.
11. Posibiliatatea contorizarii individuale a consumurilor de apa, gaze, etc.
12. Posibilitatea retribuirii tuturor persoanelor care se implica in activitati practice sau cu raspundere in cadrul asociatiei.

Dezavantajele netransformarii asociatiei de locatari in asociatie de proprietari:

1. Proprietarii nu au dreptul la scutiri : de impozit pe veniturile din inchirieri ale spatiilor comune; din activitati economice; la plata taxei judiciare de timbre pentru actiunile in instant impotriva restantierilor;
2. Nu se poate beneficia de o actiune simpla si rapida in justitie si de privilegiul imobiliar asupra bunurilor mobile si imobile ale restantierilor, la judecatorie, ceea ce inseamna ca restantierii care nu platesc intretinerea sunt foarte greu de judecat si de executat silit. Actiunea in instant trebuie sa se faca in nume personal de fiecare proprietar in parte; nu se pot deschide conturi bancare in numele asociatiei;

Nu se pot retribui persoanele care se implica in activitati practice sau cu raspundere in cadrul asociatiei; riscul de a primi amenzi de la institutiile statului .
Documentele necesare pentru infiintare

• Statutul asociatiei, Actul constitutiv;
• Acordul de asociere;
• Procesul verbal al adunarii de constituire a asociatiei de proprietari;
• Cerere de inregistrare la Serviciul Fiscal Orasenesc Busteni

Daca se infiinteaza separat pe scari, la dosar mai trebuie:

• Conventie intre asociatiile constituite privind consumurile pe scari;
• Declaratie de delimitare a partilor comune;
• Cerere aviz furnizori  pentru posibilitati tehnice de separare.

Asociatia se infiinteaza prin acordul scris a cel putin jumatate plus unu din numarul proprietarilor apartamentelor si spatiilor cu alta destinatie decat aceea de locuinta din cadrul aceluiasi condominium cu cel putin 3 proprietari.

OG 65/1994 privind organizarea activitatii de expertiza contabila si a contabililor autorizati

Art. 6 
Expertul contabil poate executa pentru persoanele fizice si juridice urmatoarele lucrari:
a) tine sau supravegheaza contabilitatea si intocmeste sau verifica si certifica bilantul contabil;
B) acorda asistenta privind organizarea si tinerea contabilitatii;
c) efectueaza analize economico-financiare, audit financiar-contabil si evaluari patrimoniale;
d) efectueaza expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice ori juridice in conditiile prevazute de lege;
e) executa alte lucrari cu caracter financiar-contabil, fiscal, de organizare administrativa si informatica;
f) indeplineste, potrivit dispozitiilor legale, atributiile prevazute in mandatul de cenzor la societatile comerciale.

Art. 7 
Expertii contabili pot sa-si exercite profesia individual sau se pot constitui in societati comerciale, potrivit legii.

Art. 9 
Contabilul autorizat poate executa, pentru persoanele fizice si juridice, urmatoarele lucrari:
a) tine contabilitatea operatiunilor economico-financiare prevazute in contract;
B) intocmeste bilantul contabil;
c) contabilul autorizat cu studii superioare poate sa verifice si sa certifice bilantul contabil si sa indeplineasca obligatiile prevazute de lege pentru cenzorii numiti la societatile comerciale.

Art. 10 
Contabilii autorizati pot sa-si exercite profesia individual ori in societatĂži comerciale de expertiza contabila.

Art. 11 
(1) Expertilor contabili si contabililor autorizati le este interzis sa efectueze lucrari pentru agentii economici sau pentru institutiile la care sunt salariati si pentru cei cu care angajatorii lor sunt in raporturi contractuale sau se afla in concurenta. De asemenea, le este interzis sa efectueze lucrari pentru agentii economici, in cazul in care sunt rude sau afini pana la gradul al patrulea inclusiv sau soti ai administratorilor.
(2) Expertii contabili si contabilii autorizati nu pot efectua pentru terti lucrarile prevazute la art. 6 si 9, in situatia in care exista elemente care atesta starea de conflict de interese sau de incompatibilitate.
(3) Expertii contabili si contabilii autorizati nu pot sa isi exercite atributiile conferite de aceasta calitate pe durata in care isi desfasoara orice activitate salarizata in afara Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati sau activitate comerciala, cu exceptia activitatilor didactice, literare, publicistice in domeniu si cea de parlamentar, consilier local sau judetean pe durata mandatului. Prevederile acestui alineat au aplicabilitate incepand cu exercitiul financiar al anului 2000.
(4) Activitatea de cenzor poate fi desfasurata, potrivit legii, de catre: expertii contabili, contabilii autorizati cu studii superioare, persoanele cu studii economice superioare cu diploma recunoscuta de Ministerul Educatiei Nationale si cu practica in activitatea financiar-contabila de cel putin 5 ani, precum si de societatile comerciale de expertiza contabila.

Deci:

1. Numai expertul contabil (sau societatile de expertize contabile) pot efectua expertize contabile. Nu si contabilii autorizati sau societatile constituite de acestia.

2. Calitatea de expert contabil se dovedeste cu carnetul emis de CECCAR, care are pe coperta sigla CECCAR (vezi site CECCAR: www.ceccar.ro), iar in interiorul sau fotografia expertului, stampila CECCAR (cu aceeasi sigla), numarul carnetului si vizele anuale. Carnetul este valabil numai cu viza anuala la zi (adica pe 2005).
Daca este vorba de o societate de expertize contabile, aceasta trebuie sa prezinte un certificat pe care il au de la CECCAR, valabil pt.anul in curs.
Membrii CECCAR activi se regasesc in Tabloul CECCAR (www.ceccar.ro, dar numai pt.2004). 
Tabloul CECCAR este structurat in mai multe Parti:

Partea I – experti contabili - liber profesionisti care isi desfasoara activitatea individual sau ca persoane fizice autorizate. 
Partea a II-a – experti contabili care au statut de angajati in intreprinderi, institutii bancare si de asigurari, educatie si cercetare si institutii centrale sau locale. 
Partea a III-a – persoane fizice straine care au obtinut calitatea de membru al Corpului. 
Partea a IV-a – Societati de expertiza contabila:
A. Cu capital strain sau mixt
B. Cu capital autohton. 
Partea a V-a – contabili autorizati - liber profesionisti care isi desfasoara activitatea in mod individual sau ca persoane fizice autorizate. 
Partea a VI-a – contabili autorizati care au statut de angajati in intreprinderi, institutii bancare si de asigurari, educatie si cercetare si institutii centrale si locale. 
Partea a VII-a – Societati de contabilitate. 
Partea a VIII-a – Titluri onorifice: 
A. Presedinti de onoare 
a) ai Corpului 
B) ai filialelor Corpului 
B. Experti contabili de onoare 
C. Contabili autorizati de onoare. 

Numai membrii CECCAR din Partea I, III, IV si VIII pot efectua expertize contabile.
In Tablou, membrii CECCAR au trecut si nr. carnetului.
Un expert contabil prezent in Tabloul 2004, cu carnetul vizat pe 2005, este perfect indreptatit dpdv legal pentru a efectua o expertiza contabila.
Daca totusi aveti dubii, contactati filiala CECCAR de care apartine expertul.

3. Orice persoana fizica poate solicita, contractual, efectuarea unei expertize contabile, "in conditiile prevazute de lege". 
Asta inseamna ca asociatia de locatari trebuie sa analizeze statutul sau si sa vada daca acolo este prevazut dreptul asociatilor de a exercita controlul asupra gestiunii asociatiei si cum se exercita acest drept. 
In general, acest drept este exercitat prin comisia de cenzori (sau unicul cenzor numit de adunarea generala a asociatilor). Deci orice asociat, inainte de a recurge la angajarea unei terte persoane (expertul contabil), ar trebui sa se adreseze mai intai asociatiei (sau presedintelui, comitetului de directie etc), apoi comisiei de cenzori, dar nu ii este interzis dreptul de a apela la serviciile unei terte persoane. Depinde si de statutul fiecarei asociatii.
De asemenea, asociatii pot apela si la organele de stat locale (Consilii locale); Sediul materiei este in OG 85/2001 si Legea 234/2002, in Normele cuprinse in HG 400/2003 si HG 1386/2003, precum si in Regulamentul-cadru al asociatiilor de proprietari, cuprins in anexa nr. 2 la Legea locuintei nr. 114/1996, republicata.

4. Orice expertiza are stabilite de catre cel ce o solicita niste obiective.
Atunci cand persoana ce solicita expertiza este diferita de persoana asupra careia se efectueaza expertiza, aceasta din urma este indrituita sa cunoasca obiectivele expertizei si temeiul legal in baza caruia este ceruta expertiza.

5. In general expertiza se efectueaza cu examinarea actelor originale, la sediul persoanei expertizate. Se pot face copii, daca expertul o cere, dar pe seama celui ce a cerut expertiza sau pe seama celui ce o efectueaza.
De asemenea, se pot preda expertului acte originale, pe baza de proces-verbal.

6. Rezultatele expertizei sunt prezentate intr-un raport de expertiza intocmit de expert si adresat celui ce a solicitat expertiza. Acesta poate folosi raportul de expertiza dupa cum doreste.

7. In cazul in care expertiza intocmita la cererea unei persoane este folosita apoi intr-o cauza (in justitie), partea careia ii este opusa expertiza poate solicita instantei sa dispuna efectuarea unei contra-expertize.

8. Expertiza contabila nu constituie temei legal de chemare in judecata, ci numai mijloc de proba. Ca atare, ea poate fi solicitata de oricare din partile in litigiu ori poate fi dispusa de instanta.

De acum incolo, orice angajator va fi obligat, prin lege, sa elibereze o adeverinta de vechime la incetarea contractului individual de munca (CIM) al angajatilor, indiferent daca acestia o solicita sau nu.
Iar aceasta obligatie ii priveste pe toti angajatorii, inclusiv institutiile si autoritatile publice, conform unui proiect de hotarare de Guvern pentru modificarea si completarea HG nr. 500/2011 privind registrul general de evidenta a salariatilor. Acesta a fost adoptat in data de 23 noiembrie de Executiv, iar in curand va aparea in Monitorul Oficial.

Ce informatii va contine adeverinta de vechime
 
Asadar, trebuie specificat ca documentul in cauza este necesar sa contina informatii legate de activitatea desfasurata, durata acesteia, salariul primit, vechimea in munca, in meserie si in specialitate.
Ce risca angajatorii care nu se supun acestei legi? In contextul in care acestia nu elibereaza adeverinta, angajatorii in cauza vor fi sanctionati contraventional si vor fi amendati cu o suma cuprinsa intre 300 si 1.000 de lei.
Ce prevede propunerea de act normativ: La incetarea activitatii salariatului/functionarului public/altei persoane platite din fonduri publice, angajatorul/institutia/autoritatea publica este obligat/a sa ii elibereze acestuia o adeverinta care sa ateste activitatea desfasurata de acesta, durata activitatii, salariul, vechimea in munca, in meserie si in specialitate.
 
La solicitarea scrisa a salariatului sau a unui fost salariat, angajatorul este obligat sa ii elibereze acestuia un extras din registrul privat/public, certificat pentru conformitate sau o adeverinta care sa ateste activitatea desfasurata de acesta, durata activitatii, salariul, vechimea in munca, in meserie si in specialitate, astfel cum rezulta din registrul privat/public si din dosarul personal, in termen de cel mult 15 zile de la data solicitarii, mai este specificat in document.
In acest context, la cerere, salariatii vor putea beneficia, in cel mult 15 zile, de un extras din Registrul privat, Registrul public sau o adeverinta care sa ateste activitatea desfasurata, durata acesteia, salariul, etc.
 
Angajatorii vor putea sa ceara de la Inspectia Muncii date din Registrul public sau din cel privat


Este bine de stiut ca orice angajator va putea sa ceara de la Inspectia Muncii date din Registrul public sau din cel privat, insa acestea vor fi limitate exclusiv la studii, vechimea in munca, in meserie si in specialitate.
 
Tot in data de 23 noiembrie Guvernul a decis, printr-o Hotarare pentru modificarea si completarea HG nr. 500/2011, introducerea unui registru de evidenta a personalului platit din fonduri publice, similar cu REVISAL.
Acesta va fi gestionat de Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice (MMFPSPV).
 
Sursa: legislatiamuncii

Prin HG 877/2016 au fost aduse modificari si completari Hotararii Guvernului nr. 500/2011 privind registrul general de evidenta a salariatilor, modificari ce au intrat in vigoare la data de 28 noiembrie 2016.
Principalele modificari vizeaza:
1. Gestiunea separata a registrului general de evidenta a salariatilor care lucreaza in mediul privat si a registrului general de evidenta a personalului platit din fonduri publice.
Astfel, incepand cu 28.11.2016 registrul general de evidenta a salariatilor se compune din doua parti:
a) registrul privat, care se intocmeste, completeaza si transmite de catre angajatori, persoane fizice sau persoane juridice de drept privat;
b) registrul public, care se intocmeste, completeaza si transmite de catre institutiile/autoritatile publice carora le sunt aplicabile dispozitiile Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, cu modificarile si completarile ulterioare.
Institutiile si autoritatile publice nu pot contracta serviciul de completare si transmitere a registrului prin incheierea de contracte de prestari servicii cu prestatori inregistrati la inspectoratele teritoriale de munca, transmiterea registrului efectuandu-se de catre persoanele care au prevazuta aceasta atributie in fisa postului.

Pana la adoptarea aplicatiei informatice, instituțiile/autoritatile publice au obligația de a transmite Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale si Persoanelor Varstnice datele cu privire la toate categoriile de personal platit din fonduri publice, printr-o procedura aprobata prin ordin al ministrului muncii, familiei, protectiei sociale si persoanelor varstnice;
2. Introducerea obligativitatii angajatorului de a elibera salariatului, la incetarea contractului individual de munca, o adeverinta care sa ateste activitatea desfasurata de acesta, durata activitatii, salariul, vechimea in munca si in specialitate indiferent daca acesta solicita sau nu eliberarea adeverintei. Pana la intrarea in vigoare a noilor prevederi aceasta adeverinta se elibera doar la solicitarea salariatului.
3. Diferentierea intre detasarea reglementata de Codul Muncii si detasarea transnationala reglementata de Legea nr. 344/2006 privind detasarea salariaților in cadrul prestarii de servicii transnationale, cu modificarile si completarile ulterioare. Detasarea transnationala nu se inregistra in Revisal anterior intrarii in vigoare a HG 877/2016.
4. Introducerea obligativitatii de a transmite datele de identificare ale utilizatorului in cazul contractelor de munca temporara. Acest element nu se inregistra in registru anterior intrarii in vigoare a HG 877/2016.
5. Eliminarea posibilitatilor de transmitere a registrului general de evidenta a salariatilor prin e-mail si pe baza de semnatura electronica. Datele in registrul privat/public se transmit on-line pe portalul Inspectiei Muncii. Prin exceptie prima depunere a registrului se face la sediul inspectoratului teritorial de munca in format electronic.
6. Modificarea unor termene privind inregistrarea datelor in registru, introducerea unor elemente noi.
7. Recorelarea/reformularea contraventiilor si sanctiunilor conform modificarilor si completarilor aduse prin HG 877/2016. Spre exemplu, netransmiterea datelor in registrul privat/public se sanctioneaza cu amenda de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoana identificata ca presteaza activitate fara transmiterea datelor in registrul privat/public.
Sistemul informatic pentru registrul privat/public corespunzator HG nr. 877/2016 urmeaza sa fie realizat de Inspectia Muncii.
Sursa: contabilul.ro

Asociaţiile de proprietari vor avea un nou cadru legal
Actuala lege a asociaţiilor urmează să fie înlocuită, după ce un proiect de act normativ lansat în acest sens de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) a fost adoptat miercuri de Guvern. Astfel, prin noul cadru legal vor fi clarificate aspecte legate de folosinţa, modificarea şi întreţinerea locuinţei, normele de conduită în cadrul blocurilor de locuit sau modalitatea de înfiinţare şi funcţionare a asociaţiilor de proprietari, printre altele. 
La propunerea MDRAP, Guvernul a aprobat în şedinţa de miercuri un proiect de lege privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari şi administrarea condominiilor, document care va înlocui cadrul legislativ care reglementează în prezent funcţionarea asociaţiilor de proprietari, şi anume Legea nr. 230/2007. Totuşi, pentru a intra în vigoare, documentul trebuie să treacă şi de cele două Camere ale Parlamentului, respectiv Senatul şi Camera Deputaţilor. 
Potrivit unui comunicat recent al Executivului, noul cadru legal se va aplica tuturor imobilelor formate din teren cu una sau mai multe construcţii, în care există proprietăţi individuale reprezentate de locuinţe şi/sau spaţii cu altă destinaţie. 
În acest context, proiectul de lege ce urmează să ajungă acum în dezbaterile Parlamentului va stabili condiţii clare pentru folosinţa, modificarea şi întreţinerea locuinţei, normele de conduită în cadrul condominiului sau principiile de stabilire a cotelor de proprietate comună asupra imobilului. Totodată, prevederile documentului vizează:

• eficientizarea administrării locuinţelor, fie că sunt imobile colective tip bloc, locuinţe situate în curţi comune sau ansambluri rezidenţiale;
• o mai bună structură a organelor de conducere ale asociaţiilor de proprietari;
• clarificarea responsabilităţilor şi incompatibilităţilor dintre membrii structurilor de conducere din cadrul asociaţiilor de proprietari;
• instituirea regulamentului condominiului, în care să se înscrie regulile de comportament şi de folosire a proprietăţii;
• clarificarea şi eficientizarea relaţiei dintre autorităţile publice şi asociaţiile de proprietari.

Astfel, în condiţiile în care condominiul va fi abordat în sensul larg al termenului, fie că este cazul locuinţelor situate în imobile colective, fie că este vorba de locuinţe individuale situate în curţi comune sau alte forme de proprietăţi concret delimitate, se va îmbunătăţi administrarea imobilelor în care se află mai multe proprietăţi şi, implicit, mai mulţi proprietari, iar aceştia vor fi responsabilizaţi. 
Reprezentanţii Guvernului amintesc de faptul că proprietarii nu au numai drepturi, ci şi obligaţii legale legate de conservarea funcţională a imobilului, de asigurarea unui standard ridicat al calităţii vieţii şi de reducerea consumului şi asigurarea eficienţei energetice.
În ceea ce priveşte activitatea asociaţiilor de proprietari, proiectul de act normativ aprobat de Executiv introduce obligativitatea constituirii de către asociaţiile de proprietari a fondului de reparaţii anual, precum şi a fondului de rulment. 
De asemenea, vor fi detaliate şi clarificate atribuţiile administratorului, ale preşedintelui, ale comitetului executiv, ale cenzorilor, tipul de relaţii dintre aceştia, precum şi procedurile de aprobare a deciziilor privind realizarea lucrărilor de reabilitare a imobilului şi de limitare a consumului energetic. 
Nu în ultimul rând, proiectul de lege introduce obligativitatea ca lucrările de reabilitare pentru imobilele de locuinţe având mai multe tronsoane/scări să se facă unitar, şi nu pe segmente de clădire. În ceea ce priveşte condominiile de tipul imobilelor colective multietajate, modificarea aspectului faţadei se poate face numai în mod unitar pe întreg condominiul, indiferent de numărul asociaţiilor de proprietari constituite pe scări sau tronsoane, în baza unei documentaţii tehnice elaborate în condiţiile legii, de către arhitecţi cu drept de semnătură.
În altă ordine de idei, comunicatul Guvernului aminteşte şi de introducerea locuințelor de sprijin pentru cetățeni. Mai precis, autoritățile locale vor putea să cumpere, la licitație publică, locuințe executate silit, iar acestea vor putea fi închiriate persoanelor sau familiilor evacuate sau care urmează să fie evacuate pentru că nu și-au mai putut achita cotele de contribuţie la cheltuielile asociaţiei.
Notă: Persoanele care nu-și mai pot plăti ratele creditului ipotecar vor putea să scape la rândul lor de evacuarea din locuință, potrivit unui alt proiect de act normativ care aşteaptă semnătura preşedintelui. Mai multe detalii despre modalitatea în care autoritățile locale vor urma să cumpere anumite locuințe scoase la licitație și să lase foștii proprietari să stea în ele cu chirie mică găsiţi aici. 


Atenţie! Proiectul de lege nu se aplică momentan. Pentru a intra în vigoare, acesta trebuie adoptat de cele două Camere ale Parlamentului, promulgat prin decret prezidenţial şi publicat în Monitorul Oficial. 

​Sursa: avocatnet

Dacă nu-ți plătești întreținerea, poți să fii dat în judecată și apoi executat silit.
Asociația de proprietari este adesea pusă în situația de a nu putea recupera datoriile la întreținere de la proprietarii apartamentelor dintr-un bloc. În aceeași măsură, numeroși locatari se plâng că asociația de proprietari nu stabilește cheltuielile în mod corect și echitabil. În astfel de situații, și unii, și alții trebuie să știe că există soluții pentru problemele lor.
În mod normal, datoriile sunt clasificate în două mari categorii: datoriile fiscale și datoriile nefiscale, mai precis, datoriile către stat și datoriile către oricare altă persoană fizică sau juridică.
Datoriile la întreținere sunt obligații fundamental legate de momentul achiziționării unui bun imobil (apartament, garsonieră) ce face parte dintr-un condominiu. Ele fac parte din categoria datoriilor succesive, lunare și fără de care stabilitatea acelui condominiu nu poate exista.

Prin urmare, orice proprietar de imobil ce se află într-un astfel de condominiu are obligația să achite partea ce îi revine la cotele comune și, în plus, dacă vorbim și de utilități la comun, partea ce îi revine pentru consumul aferent acestora.
Plata întreținerii este o obligație legalăObligația proprietarului de a plăti cota de întreținere o regăsim în Legea nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari. Potrivit acestui act normativ, "asociația de proprietari are dreptul de a acționa în justiție pe orice proprietar care se face vinovat de neplata cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari mai mult de 90 de zile de la termenul stabilit".

Practic, asociația de proprietari poate să cheme în judecată -- atât printr-un consilier juridic angajat al asociației, cât și printr-un avocat angajat -- orice proprietar, așa cum ne spune legea. Mai mult, acțiunea în justiție a asociației este scutită de taxa de timbru.
Se poate ajunge și la executarea silită a datornicilorAsociația are o hotărâre judecătorească ce îl obligă pe proprietar la plata unei sume de bani. Dar, cu toate acestea, proprietarul refuză, în continuare, să plătească. De aceea, asociația trebuie să știe că are posibilitatea de a cere executarea silită a sentinței judecătorești obținute.
Sentința dată în favoarea asociației de proprietari, pentru sumele datorate de proprietarul vizat, poate fi pusă în executare prin orice modalitate permisă de Codul de procedură civilă. Asta înseamnă că asociația poate cere inclusiv executarea silită a imobilului datornicului.
În plus, aceasta are, potrivit Legii nr. 230/2207, un privilegiu imobiliar cu rang prioritar. "Asociația de proprietari are un privilegiu imobiliar cu rang prioritar asupra apartamentelor și altor spații proprietăți individuale ale proprietarilor din condominiu, precum și un privilegiu asupra tuturor bunurilor mobile ale acestora, pentru sumele datorate cu titlu de cotă de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari, după cheltuielile de judecată datorate tuturor creditorilor în interesul cărora au fost făcute", scrie în document.
Proprietarul poate contesta datoriileNu putem să luăm ca absolut orice calcul pe care asociația de proprietari îl face, motiv pentru care, atunci când proprietarul are dubii cu privire la cotele de întreținere stabilite, se poate apăra în instanța de judecată contestând acele sume. Cu alte cuvinte, el va cere, în esență, recalcularea sumelor pe care asociația i le pretinde.

Dacă proprietarul constată că asociația nu își respectă obligațiile din statut și din actul constitutiv sau dacă administratorul greșește vădit cotele de întreținere ori adaugă penalități greșite sau excesive, poate chema în judecată asociația și, personal, pe președintele acesteia, pentru remedierea acestor situații.

De asemenea, asociația este obligată să repare, din banii pe care îi plătesc proprietarii, toate spațiile comune din bloc și trebuie să se asigure că întreg condominiul este sigur, curat, că accesul în imobil este facil și că sunt respectate toate condițiile de trai decent în acel spațiu. Totodată, trebuie să se asigure că reparațiile cu privire la utilități -- și nu numai -- sunt făcute la timp și că nu aduc niciun prejudiciu proprietarilor.
Dacă asociațiile nu se achită de aceste obligații, instanțele pot pronunța hotărâri împotriva acestora. Trebuie să reținem, de asemenea, că asociațiile pot fi obligate inclusiv la daune morale. Un exemplu în acest sens este Dosarul nr. 20000/300/2013, de la Judecătoria Sectorului 2 al Bucureștiului, instrumentat de către Cuculius și Asociații, prin care o asociație a fost obligată să plătească daune morale și materiale în valoare de 10.000 de lei.
Este important să știm că atât proprietarul, cât și asociația au drepturi în astfel de situații, iar ele trebuie respectate. Orice activitate în cadrul unui condominiu trebuie făcută cu respectarea principiului bunei-credințe.

Sursa: avocatnet