Va informam pe aceasta cale ca, in Monitorul Oficial nr. 717 din 05.09.2017 a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr. 2343 din 31 August 2017 – privind procedura de aplicare a prevederilor art. 140 alin. (3) lit. e) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal .
In acest ordin, este prevazut in anexa, modelul oficial al declarației ce se da de salariatii ce obtin venituri din mai multe contracte de munca cu timp parțial. Speram sa va fie de folos modelul. ACEASTA SE DEPUNE IN FIECARE LUNA.

​Sursa: cabinetexpert.ro

​Acum o luna de zile, mai bine zis incepand cu 07 august 2017 au intrat in vigoare noile modificari ale prevederilor Codului Muncii in ceea ce priveste munca nedeclarata. Astfel în legislaţia românească s-a definit munca nedeclarata, aceasta reprezentând conform actualelor reglementări:
– primirea la muncă a unei persoane fără încheierea contractului individual de muncă în formă scrisă, în ziua anterioară începerii activităţii;
– primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea raportului de muncă în registrul general de evidenţă a salariaţilor cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii;
– primirea la muncă a unui salariat în perioada în care acesta are contractul individual de muncă suspendat;
– primirea la muncă a unui salariat în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parţial.
Contractul individual de muncă se încheie în baza consimţământului părţilor, în formă scrisă, în limba română, anterior începerii activităţii de către salariat. Obligaţia de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului.
Totodată, reglementarea legală care stabilea ca infracţiune fapta de a primi la muncă mai mult de 5 persoane fără contract individual de muncă a fost abrogată, fiind înlocuită cu sancțiunea contravențională cu amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată, indiferent de numarul celor identificati.
În același context, noile modificari legislative aduc si noi sanctiuni dintre care amintim:

• primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea raportului de muncă în registrul general de evidenţă a salariaţilor cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii, cu amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată;
• primirea la muncă a unui salariat în perioada în care acesta are contractul individual de muncă suspendat, cu amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată;
• primirea la muncă a unui salariat în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parţial, cu amendă de 10.000 lei pentru fiecare persoană identificată.

Atragem atentia angajatorilor si persoanelor care desfasoara activitati la un angajator fara a avea intocmite forme legale de angajare ca, si in perioada urmatoare, unul dintre cele mai importante obiective ale activitatii ITM Arad va fi identificarea cazurilor de “muncă nedeclarată” si implicit sanctionarea ei conform legislatiei în vigoare. Amintim doar ca numai in luna septembrie, in perioada 01-08.09.2017, au fost identificat un numar de 19 persoane care desfasurau munca nedeclarată (“fără încheierea contractului individual de muncă în formă scrisă”) instituția noastră aplicând sancțiunile prevăzute de lege cu dispunerea măsurilor pentru intrarea în legalitate; de menționat este și faptul că s-au idenificat 89 de cazuri în care angajatorii nu au transmis instituției noastre registrul general de evidenţă a salariaţilor în termenul legal prevăzut, respectiv cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii.
 
Sursa: Biroul de presa al ITM Arad

 -  nu poate fi mai mare de 0,2%/zi de întârziere
-   se calculează la debitul din fiecare luna (restanţa lunară)
-   se calculează după trecerea unui termen de 30 zile de la scadenţa listelor
 -  penalitatea trebuie să fie menţionată în procesele vebale ale adunărilor generale
-   nu trebuie cumulată penalitatea cu debitul restant iar în următoarea lună penalitatea să se aplice la suma astfel rezultată pentru că astfel suntem în faţa calculării de penalităţi la penalităţi
 -   suma reprezentând penalităţi nu trebuie să depăşească debitul principal
-    penalitatea se afişează în mod separat pe o coloană în listele de plată
-    suma încasată ca penalitate trebuie regăsită în fondul de penalităţi
-    fiecare apartament cu penalitaţi, trebuie să aibă o fişă în care să fie clar evidenţiat procentul de penalitate, suma la care se aplică, numărul de zile de întârziere
-    în cazul în care restanţierul plăteşte tot debitul restant, Comitetul poate decide (la cererea scrisă a restanţierului) ştergerea în tot sau în parte a penalităţilor aplicate
 
În cazul unui preces nu este suficientă prevederea în cadrul statutului cu privire la penalitatea de 0,2%/zi de întârziere, atâta timp cât textul de lege are expresia “poate”, astfel încât în practica instanţelor există obligativitatea din partea asociaţiei în a face dovada consemnării în cadrul unui proces verbal a menţiunii cu privire la procentul de penalitate decis.

​Sursa: adevarul.ro

A apărut ordinul ANAF ce reglementează modul de aplicare a prevederilor art.140 alineatul 3 litera e din codul fiscal modificat prin OG 4/2017.  Concret este vorba de acei salariați care obțin din mai multe surse venituri a căror valoare cumulată depășește în cursul unei luni echivalentul unui salariu minim pe economie.
Ordinul este OMFP 2343/2017.
Cum trebuie procedat dacă un salariat al dumneavoastră are mai multe contracte individuale de muncă și venitul cumulat al acestora este cel puțin egal cu salariul minim brut pe țară?
Acești salariați sunt ei obligați, lunar, câtă vreme au mai multe contracte de muncă,  la depunerea unei declarații pe proprie răspundere din care să reiasă că obțin venituri salariale a căror sumă cumulată este cel puțin egală cu salariul minim. Deși obligația este, conform ordinului, în sarcina salariaților, angajatorii sunt cei care calculează și datorează contribuții majorate de aceea va fi interesul lor să le reamintească cumva, lunar, salariaților că au obligația depunerii acestei declarații.
Dar și aici e o problemă – obligația depunerii apare doar dacă aceștia au venit salarial obținut din toate contractele sale individuale de muncă, cumulat, cel puțin egal cu salariul minim brut pe țară. Pe cale de consecință, dacă salariatul nu depune nici o declarație pentru că nu vrea, a uitat, chiar dacă realizează cumulat venituri mai mari decât minimul pe economie, angajatorul nu va avea ce să facă decât să calculeze contribuțiile sociale la nivelul unui salariu minim pe țară.
De asemenea salariații pot solicita documente angajatorilor, din care să rezulte venitul realizat în luna pentru care vor depune declarația, dar nimeni și nimic nu-i obligă să le anexeze la declarație. Excepția se acordă efectiv pe baza declarației respective.
Care este termenul de depunere a declarației? Este data de 5 a lunii următoare celei pentru care se calculează salariile. Asta înseamnă că până pe 5 a lunii următoare trebuie să aveți calculate salariile minim pentru acești salariați. Prin excepție, pentru august 2017 termenul este 10 septembrie 2017.
Ca excepție, dacă salariatul obține pe un contract de muncă un salariu mai mare decât cel minim pe economie, la angajatorul de la care obține un astfel de venit nu are obligația depunerii vreunei declarații.
Dacă așa cum am spus, salariatul nu depune nici o declarație la nici unul din angajatori, iar venitul lunar realizat în baza contractului de muncă la fiecare angajator este, pe contract, inferior salariului minim, fiecare angajator calculează contribuții sociale la nivelul unui salariu minim și nu se încadrează la excepții.
Angajatorii sunt obligați să țină evidența fiecărei declarații depuse de salariați. Să le înregistreze și să le arhiveze.
Modelul declarației este prevăzut de ordin și îl găsiți și la finalul acestui articol.
Ordinul conține și exemple care sunt relevante de aceea nu voi da eu exemple.
De asemenea ordinul arată cum se procedează dacă am contract de muncă activ o parte din lună și face mențiunea că nu se calculează pentru perioade în care e suspendat contractul de muncă, potrivit legii. Dar legea are și situații în care suspendarea este posibilă și nu obligatorie – gen absențe sau concedii fără plată. În aceste situații va fi necesar să faceți proba suspendării – cu act adiționat/decizie conform codului muncii pentru perioada respectivă. Dacă salariatul are absențe, dar nu e suspendat contractul de muncă, fiscal e considerat activ întreaga lună și se datorează CAS și CASS în funcție de venitul realizat fie aplicat la acesta fie la salariul minim dacă acesta e mai mare decât salariul realizat și, atenție, asta chiar dacă are normă de muncă întreagă. Nu norma este cea care contează, poate fi normă întreagă sau normă parțială – contează venitul realizat.
Sintetizând:
– dacă salariatul unui angajator are mai multe contracte individuale de muncă, la mai mulți angajatori diferiți, are obligația ca, lunar, până în data de 5 a lunii următoare, să depună o declarație din care să reiasă nu cuantumul venitului realizat în mod cumulat ci faptul că acesta este cel puțin egal cu salariul minim. ATENȚIE! Nu cereți salariatului să completeze valoarea venitului realizat. E suficient dacă spune că are mai mult decât un salariu minim fără a indica o valoare.
– salariatul poate cere adeverințe sau alte documente fiecărui angajator, documente care să-i indice valoarea salariului realizat în luna respectivă, dar nu este obligat să le anexeze la declarațiile pe care le va depune. Aceste documente sunt ale salariatului și se solicită de către acesta dacă are nevoie, nefiind obligat să le solicite dacă știe ce venit salarial lunar obține. Se folosesc de către salariat pentru a-și calcula venitul cumulat, nu de către angajatori.
– dacă nu depune declarație, salariatul nu poate fi nici obligat și nici sancționat. De către nimeni. Dacă din 4 angajatori depune doar la doi, restul nu pot face nimic în sensul ăsta.
– termenul de depunere a declarației, dacă este cazul, este până la maxim data de 5 a lunii următoare. Se poate considera așadar că dacă e înregistrată declarația în 6 a lunii următoare să nu fie luată în considerare de ANAF.
– modelul de declarație este prevăzut de ordin, dar nu e un model obligatoriu – angajatorii putând să elaboreze un alt model având în vedere că potrivit ordinului doar anumite informații din declarație sunt obligatorii.  Conform ordinului declarația pe propria răspundere prevăzută de ordin va cuprinde în mod obligatoriu datele de identificare ale salariatului, precum și informații referitoare la încadrarea salariatului în situația prevăzută la art. 140 alin. (3) lit. e) din Codul fiscal.
 
Modelul din anexă, propus de MFP este acesta


DECLARAȚIE
Sub sancțiunile aplicate faptei de fals în declarații prevăzute de Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare, subsemnatul/subsemnata, . . . . . . . . . ., domiciliat(ă) în . . . . . . . . . ., str. . . . . . . . . . . nr. . . . . . . . . . ., bl. . . .. . . . . . ., sc. . . . . . . . . . ., ap. . . . . . . . . . ., județul/sectorul . . . . . . . . . ., legitimat(ă) cu B.I./C.I. seria . . . . . .. . . . nr. . . . . . . . . . ., CNP . . . . . . . . . ., declar pe propria răspundere următoarele: 
În cursul lunii . . . . . . . . . . am realizat venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de calcul cumulată aferentă acestora este cel puțin  egală cu salariul minim brut pe țară.
Data 
. . . . . . . . . .
Semnătura 
. . . . . . . . . .
 Sursa: sagasoftware.ro